Cine și de ce crede în teoriile conspirației. Americanii publică rezultatele interesante ale unui studiu de amploare
Un studiu internațional făcut pe un număr impresionant de persoane dezvăluie caracteristicile persoanelor care sunt predispuse să creadă în teorii ale conspirației. Pentru aceștia, părerile pot fi greu schimbate.
Teoriile conspirației au devenit unul dintre cele mai interesante și, în același timp, periculoase aspecte ale societății moderne. Unii oameni tind să creadă orice, iar cercetătorii spun că, în sfârșit, au aflat din ce cauză. Un studiu revoluționar publicat recent în revista americană Psychological Bulletin a dezvăluit motivele pentru care anumiți oameni cred în aceste teorii ale conspirației.
Studiul a fost efectuat pe un eșantion foarte mare, de 158.743 de persoane și, nu numai din acest motiv, nu este unul obișnuit. Cercetătorii au utilizat și date rezultate în urma altor 170 de studii și astfel au ajuns caracteristicile comune ale celor care cred în teorii ale conspirației.
Trăsăturile personale și emoțiile puternice joacă roluri primordiale în acest sens. Unii oameni au nevoie de explicații și certitudini în legătură cu ce se întâmplă în societate, pe când alții au nevoie să fie înțeleși de cei din jur.
Cum se definește încrederea în teoriile conspirației
„Cei care cred în teorii ale conspirației nu sunt doar cei cu un nivel de inteligență mai scăzut sau cei cu probleme mintale”, spune psihologul Shuana Bowes, cea care a condus studiul.
„În schimb, mulți adoptă aceste teorii pentru a-și îndeplini nevoi de care sunt privați sau a găsi o explicație pentru suferințele lor”, a mai spus Bowes.
Studiul definește teoriile conspirației drept „explicații cauzale ale evenimentelor ce dau vina pe grupuri de indivizi puternici (conspiraționiștii)”. Conspiraționiștii au nevoie să lucreze în secret pentru a-și ascunde planurile care le aduc beneficii lor și afectează binele majorității, potrivit celor ce cred aceste teorii.
După ce au revăzut cercetările recente în domeniul teoriilor conspirației, cercetătorii au întocmit o listă de 52 de trăsături motivaționale și personale despre care credeau că sunt asociate cu credința în teorii ale conspirației și s-a dovedit că au avut o foarte mare acuratețe.
Aproape toate cele 52 de trăsături sunt strâns legate de credința în teoriile conspirației
Shuana Bowes a precizat că 90% dintre trăsăturile incluse în listă s-au dovedit legate de credința în teoriile conspirației, în diferite grade. Astfel, s-a dovedit că în cazul acestor persoane este vorba de un complex psihologic extrem de complicat.
Oamenii care sunt mânați de dorința de a se simți unici este mai probabil să se numere printre cei care cred în aceste teorii, iar deficiențele în gândirea analitică sunt un indicator cheie pentru cei care cred teoriile conspirației. Alienarea și respectul de sine scăzut sunt alte caracteristici ale acestor persoane.
Credința în teoriile conspirației este legată și de paranoia, de închiderea în sine sau de tendința de a avea experiențe neobișnuite. Nu au legătură cu aceste teorii persoanele extravertite, deschise, cei care se fac ușor plăcuți sau cei conștiincioși atunci când vine vorba de informarea lor.
Credința în teorii survine mai des la cei cu probleme de personalitate
Rezultatele studiului arată că persoanele care cred în aceste teorii suferă în foarte mare parte de tulburări de personalitate.
Trei factori s-au remarcat în cazul celor care cred în teoriile conspirației.
Predominant, cei care cred în aceste teorii au un model motivațional alcătuit din trei părți.
În primul rând este vorba despre înțelegerea mediului în care trăiește cel care crede aceste teorii, apoi despre faptul că îl face să se simtă în siguranță și în al treilea rând îi oferă o imagine de sine superioară, deși fragilă.
Autoarea mai spune că motivațiile sunt importante, chiar esențiale în puzzle-ul ideilor conspiraționiste.
În primul rând este tendința de a avea credințe și experiențe ciudate, percepția pericolului și a amenințării și a fi antagonist sau a te simți superior celorlalți. O deficiență a studiului este că a fost făcut doar pe vorbitori nativi de limba engleză, chiar dacă sunt din mai multe țări.
Încrederea în teoriile conspirației se autoalimentează și se întărește în timp, astfel că este extrem de dificil ca o persoană să fie determinată să renunțe la această credință, iar consecințele pot fi, în unele cazuri, extrem de serioase.
Cum e la români
Psihologul brașovean Maria Teherciu spune că și în cazul românilor lucrurile stau la fel, concluzie la care a ajuns în urma experiențelor profesionale de-a lungul timpului, iar românii nu sunt imuni la aceste teorii. În cazul lor există și un specific dat de realitatea trăită în perioada comunistă și imediat după aceasta.
„Societatea noastră este bântuită de o bună bucată de vreme de o teorie a conspirației legată de modalitatea în care serviciile controlează viața întregii societăți din România, în special viața politică. Potrivit unui sondaj, peste 60% dintre români cred în aceste teorii, ca urmare a dezinformării, a știrilor false, a nivelului de cunoaștere destul de scăzut, motiv pentru care teoria conspirației prinde în special la persoanele cu studii medii sau chiar mai puține”, a explicat Maria Teherciu.
