Sănătate

Alarmă în sistemul medical românesc: unul din trei spitale riscă să se închidă

29 martie
855
4milion

Sistemul sanitar din România a intrat în colaps. Aproape toate ramurile sănătății sunt paralizate din lipsă de bani: fără medicamente de bază și tratamente esențiale, multe spitale sunt pe punctul de a se închide, medicii se plâng de salariile mult prea mici, dar și de lipsa locurilor de muncă. Peste toate acestea planează ca un vis urât amenințarea cu greva generală. Cadrele medicale se pregătesc să-și pună halatele în cui și să iasă în stradă pentru salarii mai mari.

La începutul acestui an, din cauza datoriilor pe care nu reușea să le acopere și, implicit, a lipsei de medicamente și materiale sanitare, Spitalul Județean de Urgență din Brașov a fost pe punctul de a se închide. Iar acum, la trei luni de la ceea ce ar fi fost o premieră în România, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Și mai dramatic este însă faptul că în această situație limită se află și alte unități medicale din țară, dar și din București.

Colapsul de atunci a fost evitat în ultimul moment, prin negocieri la sânge cu furnizorii. Mai mult, pentru a face economie, intervențiile chirurgicale programate au fost sistate timp de trei zile. 

Asta, în cazul în care ar fi apărut vreo urgență majoră să avem cum să intervenim și cu ce să lucrăm”, ne-a explicat decizia managerul unităţii sanitare, Emil Mailat. Deși a depășit acel moment de criză, spitalul supraviețuiește la limită, de pe-o zi pe alta și de la o săptămână la alta. „De atunci, nu s-a schimbat mare lucru. În afară de faptul că avem și mai mulți pacienți. Suntem în aceeași situație, cu lipsuri financiare și datorii către furnizori. Acum, de exemplu, ne aflăm în negocieri cu un furnizor de perfuzabile”, mai spune managerul.

Întinerirea feței cu 11 ani! În 2 săptămâni, ridurile s-au netezit vizibil
06 sept.
438
2milion

Spitalul din Brașov funcționează la capacitate maximă, deocamdată nu a fost închisă nici o secție, dar nici nu se știe ce se va întâmpla de acum încolo.

Mai plătim ceva, mai acoperim o datorie, mai facem altele și tot așa. În total, avem 46 de milioane de lei datorii către diverși furnizori, dintre care 26 au depășit termenul de scadență de 60 de zile. Cele mai mari lipsuri sunt în zona de medicamente și materiale sanitare”, explică Ovidiu Mailat situația dramatică în care se află și astăzi spitalul din Brașov.

De câți bani ar fi nevoie pentru ca unitatea medicală care deservește unul dintre cele mai mari județe ale țării să funcționeze optim? „15-20% pe an din bugetul deja alocat ne-ar fi suficient să ieșim din impas”. Concret, explică managerul, ar fi nevoie de cel puțin o lună în plus de finanțare din partea Casei de sănătate. În cazul acestui spital, suma alocată lunar este de 7.800.000 de lei.

Drumul sinuos al banilor prea puțini

O femeie de 64 de ani, cu fața unui copil, iată secretul ei
06 sept.
189
945mie

Banii sunt alocați unităților medicale ținându-se cont de niște reguli bine stabilite. „Suma este raportată la anul anterior. De exemplu, ce am primit anul trecut s-a raportat la 2022. Dar anul trecut, față de acum doi ani, am avut mai multe cazuri, mai mulți pacienți, mai multe cheltuieli. Inflația a crescut, prețurile au crescut. Noi a trebui să ne descurcăm însă cu același buget”.

În ceea ce privește sumele alocate pentru investiții, acestea vin fie de la ministerul Sănătății, fie de la autoritatea locală. Adică de la primărie.

Aproximativ 30% dintre spitalele din România înregistrează în acest moment un deficit bugetar major, rezultă și dintr-o analiză efectuată de Colegiul Medicilor, dată recent publicității. Asta înseamnă că spitalele ar putea intra în orice moment în incapacitate de plată și se vor închide. „Vorbim despre unul din trei spitale, dar nici restul nu o duc foarte bine”, a avertizat Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România. Motivul este unul singur: spitalele primesc prea puțini bani de la CNAS, sumele respective nu le ajung pentru a cumpăra medicamente, materiale sanitare, alimente pentru pacienți, produse de curățenie și igienă. Ce să mai vorbim despre facturile uriașe la utilități.

Însă drumul banilor care acoperă serviciile medicale oferite pacienților este unul anevoios și blocat pe alocuri. Trece prin semnătura ministerului de Finanțe care alocă un anumit buget Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. De aici, banii sunt distribuiți către Casele Județene de Sănătate care, mai departe, îi alocă spitalelor conform contractelor încheiate cu acestea.

Luna aceasta, Casa de Sănătate Brașov a reușit să ne crească puțin plafonul. Ne vor deconta un pic mai multe cazuri decât cele care erau deja contractate. Este o infuzie de capital care ne va ajuta să ne menținem pe linia de plutire. Luna aceasta, am primit de la Casă în jur de 9.000.000 de lei. Adică cu 1.200.000 mai mult decat media contractată”, mai spune directorul spitalului din Brașov. „Așteptăm acum luna aprilie. Să vedem ce se va întâmpla după ce vom renegocia contractul cu Casa”, ne-a mai mărturisit acesta.

Am peste 47 de ani! Nimeni nu crede și în zadar! Întinerire instantanee a feței.
06 sept.
771
3milion

Și, pentru că tot ne aflăm la capitolul cifre: în acest an, ministerul de Finanțe a alocat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate un buget cu 29% mai mic decât cel cerut. Vorbim, mai exact, despre 62,35 de miliarde de lei, cu 30 de miliarde mai puțin față decât ar fi fost nevoie. Iar urmările ar putea fi dramatice.

„Noi avem undeva cam 6% din PIB la sănătate. Mi-aș dori și eu 12-14%”, a declarat recent Valeria Herdea, președintele CNAS.

Concluzia? „Există riscul să se închidă pe rând spitalele. Noi chiar am fost în acea situație când ne-am gândit că nu avem altă soluție decât să punem lacătul pe ușă. Nu pot sa merg pe ideea că nu o să se întâmple niciodată. Trebuie să pun răul înainte, nu pot sa merg pe ideea că nu mă voi închide. Să știți că problema este cât se poate de reală. Dacă nu ai cu ce să lucrezi, nu ai un ac, un pansament, un dezinfectant, un calmant pentru pacienți nu poți face nimic”, ne-a mărturisit managerul spitalului din Brașov.

Problema a fost sesizată și de președintele Colegiului Medicilor din București, prof. Dr. Cătălina Poiană. „Finanțați corespunzător spitalele! Sănătatea costă, dar trebuie finanțată!”, a avertizat aceasta.

Gărzi prost plătite și rezidenți șomeri

Lipsa banilor din vistieria spitalelor se regăsește și în buzunarul medicilor care, mulți dintre ei, refuză să mai facă gărzi. Medicul Mihaela Zaharia, chirurg plastician la Spitalul Universitar din Bucureşti și unul dintre liderii Federaţiei Solidaritatea Sanitară, a explicat care ar urma să fie situația pe viitor: nu sunt motivați financiar, având în vedere că aceste gărzi sunt plătite la valoarea salariului din 2018. „Asta va însemna că, dacă noi vom refuza să facem gărzile - eu sunt obligată să fac o gardă, acea gardă obligatorie - asta înseamnă că dacă suntem şapte medici într-o secţie facem şapte gărzi, restul zilelor rămân neacoperite”. Medicul este de părere că un cadru medical ajuns la vârsta de 50 de ani nu ar mai trebui să facă de gardă. „Ar trebui să fim doar consultaţi, să facem telemedicină pentru spitalele din ţară care nu au specialişti, să pregătim medici tineri, nu să stăm nopţile în gardă”, a adăugat Zaharia.

Cum se elimină papiloamele în mod natural (3 zile)
19 aug.
242
1milion

Chirurgul Mihaela Zaharia a mai atins un aspect și anume situația medicilor rezidenți care își găsesc extrem de greu un loc în spitalele publice din țară. În fiecare an, spunea ea, mai puţin de unu din zece tineri care termină rezidenţiatul se angajează în spitalele publice din ţară. Motivul? Statul român nu scoate posturi la concurs pentru ei. „Nu am plecat din ţară, am rămas în spitalele de stat. Nu ne dăm demisia, îi încurajăm şi pe medicii tineri să rămână, dar să ştiţi că nu au nicio şansă. Ei nu scot posturi la concurs pentru medicii care termină rezidenţiatele”, a afirmat medicul Mihaela Zaharia. Potrivit acesteia, „în fiecare an există un număr de 1.500 de rezidenţi care îşi încheie stagiul de pregătire, un stagiu plătit de statul român pentru a deveni medici specialişti, iar din aceştia, poate în jur de 100 ajung să se angajeze în spitalele publice din România”.

Este și cazul Mirelei Ciobănescu, medic specialist ATI și autoarea unei postări care a devenit virală pe rețelele de socializare. Tânăra a făcut recent niște mărturisiri șocante. Ea se plânge de faptul că după cei cinci ani de rezidențiat nu a reușit să prindă un post într-un spital de stat și trăiește de pe-o zi pe alta. „Nu credeam că la vârsta de 30 de ani, după șase ani de facultate în care am primit bursa de studiu și după cinci ani de rezidentiat, cu un examen de specialitate promovat cu media generala de 9.33, eu încă voi fi întreținută de părinții mei și voi primi pachet de acasă, pentru că parcursul obținerii actelor de specialist, a obținerii unui post de medic specialist ATI va dura atât de mult. M-am gândit mult dacă să scriu despre asta. Până la urmă, am facut-o. Mizeria nu trebuie ascunsă sub preș”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook.

Se coace greva

Sindicaliștii Federația „Solidaritatea Sanitară” amenință cu greva generală după ce acum câteva zile peste 2.000 de cadre medicale din toată țara au protestat în București. Angajații din sănătate cer să li se mărească salariile cu cel puțin 25% din brut și spun că primesc prea puțini bani pentru gărzi. Decizia declanșării grevei generale va fi luată în cursul acestei săptămâni. 

Asta vă va vindeca genunchii și articulațiile! Metodă naturală
19 aug.
83
415mie

În cazul în care va fi declanșată grevă generală, spitalele vor funcționa după un program aparte. Medicii vor fi obligați să asigure cel puțin o treime din activitatea normală a unității spitalicești respective. „Este dreptul lor să iasă în stradă atâta timp cât pacienții sunt îngrijiți corespunzător. Totul până la pacient. În rest, fiecare este liber să-și ceară drepturile și să lupte pentru ele”, a mai precizat Emil Mailat, managerul Spitalului de Urgență din Brașov.




Sănătate

Alarmă în sistemul medical românesc: unul din trei spitale riscă să se închidă

29 martie
855
4milion

Sistemul sanitar din România a intrat în colaps. Aproape toate ramurile sănătății sunt paralizate din lipsă de bani: fără medicamente de bază și tratamente esențiale, multe spitale sunt pe punctul de a se închide, medicii se plâng de salariile mult prea mici, dar și de lipsa locurilor de muncă. Peste toate acestea planează ca un vis urât amenințarea cu greva generală. Cadrele medicale se pregătesc să-și pună halatele în cui și să iasă în stradă pentru salarii mai mari.

La începutul acestui an, din cauza datoriilor pe care nu reușea să le acopere și, implicit, a lipsei de medicamente și materiale sanitare, Spitalul Județean de Urgență din Brașov a fost pe punctul de a se închide. Iar acum, la trei luni de la ceea ce ar fi fost o premieră în România, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Și mai dramatic este însă faptul că în această situație limită se află și alte unități medicale din țară, dar și din București.

Colapsul de atunci a fost evitat în ultimul moment, prin negocieri la sânge cu furnizorii. Mai mult, pentru a face economie, intervențiile chirurgicale programate au fost sistate timp de trei zile. 

Asta, în cazul în care ar fi apărut vreo urgență majoră să avem cum să intervenim și cu ce să lucrăm”, ne-a explicat decizia managerul unităţii sanitare, Emil Mailat. Deși a depășit acel moment de criză, spitalul supraviețuiește la limită, de pe-o zi pe alta și de la o săptămână la alta. „De atunci, nu s-a schimbat mare lucru. În afară de faptul că avem și mai mulți pacienți. Suntem în aceeași situație, cu lipsuri financiare și datorii către furnizori. Acum, de exemplu, ne aflăm în negocieri cu un furnizor de perfuzabile”, mai spune managerul.

Întinerirea feței cu 11 ani! În 2 săptămâni, ridurile s-au netezit vizibil
06 sept.
438
2milion

Spitalul din Brașov funcționează la capacitate maximă, deocamdată nu a fost închisă nici o secție, dar nici nu se știe ce se va întâmpla de acum încolo.

Mai plătim ceva, mai acoperim o datorie, mai facem altele și tot așa. În total, avem 46 de milioane de lei datorii către diverși furnizori, dintre care 26 au depășit termenul de scadență de 60 de zile. Cele mai mari lipsuri sunt în zona de medicamente și materiale sanitare”, explică Ovidiu Mailat situația dramatică în care se află și astăzi spitalul din Brașov.

De câți bani ar fi nevoie pentru ca unitatea medicală care deservește unul dintre cele mai mari județe ale țării să funcționeze optim? „15-20% pe an din bugetul deja alocat ne-ar fi suficient să ieșim din impas”. Concret, explică managerul, ar fi nevoie de cel puțin o lună în plus de finanțare din partea Casei de sănătate. În cazul acestui spital, suma alocată lunar este de 7.800.000 de lei.

Drumul sinuos al banilor prea puțini

O femeie de 64 de ani, cu fața unui copil, iată secretul ei
06 sept.
189
945mie

Banii sunt alocați unităților medicale ținându-se cont de niște reguli bine stabilite. „Suma este raportată la anul anterior. De exemplu, ce am primit anul trecut s-a raportat la 2022. Dar anul trecut, față de acum doi ani, am avut mai multe cazuri, mai mulți pacienți, mai multe cheltuieli. Inflația a crescut, prețurile au crescut. Noi a trebui să ne descurcăm însă cu același buget”.

În ceea ce privește sumele alocate pentru investiții, acestea vin fie de la ministerul Sănătății, fie de la autoritatea locală. Adică de la primărie.

Aproximativ 30% dintre spitalele din România înregistrează în acest moment un deficit bugetar major, rezultă și dintr-o analiză efectuată de Colegiul Medicilor, dată recent publicității. Asta înseamnă că spitalele ar putea intra în orice moment în incapacitate de plată și se vor închide. „Vorbim despre unul din trei spitale, dar nici restul nu o duc foarte bine”, a avertizat Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România. Motivul este unul singur: spitalele primesc prea puțini bani de la CNAS, sumele respective nu le ajung pentru a cumpăra medicamente, materiale sanitare, alimente pentru pacienți, produse de curățenie și igienă. Ce să mai vorbim despre facturile uriașe la utilități.

Însă drumul banilor care acoperă serviciile medicale oferite pacienților este unul anevoios și blocat pe alocuri. Trece prin semnătura ministerului de Finanțe care alocă un anumit buget Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. De aici, banii sunt distribuiți către Casele Județene de Sănătate care, mai departe, îi alocă spitalelor conform contractelor încheiate cu acestea.

Luna aceasta, Casa de Sănătate Brașov a reușit să ne crească puțin plafonul. Ne vor deconta un pic mai multe cazuri decât cele care erau deja contractate. Este o infuzie de capital care ne va ajuta să ne menținem pe linia de plutire. Luna aceasta, am primit de la Casă în jur de 9.000.000 de lei. Adică cu 1.200.000 mai mult decat media contractată”, mai spune directorul spitalului din Brașov. „Așteptăm acum luna aprilie. Să vedem ce se va întâmpla după ce vom renegocia contractul cu Casa”, ne-a mai mărturisit acesta.

Am peste 47 de ani! Nimeni nu crede și în zadar! Întinerire instantanee a feței.
06 sept.
771
3milion

Și, pentru că tot ne aflăm la capitolul cifre: în acest an, ministerul de Finanțe a alocat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate un buget cu 29% mai mic decât cel cerut. Vorbim, mai exact, despre 62,35 de miliarde de lei, cu 30 de miliarde mai puțin față decât ar fi fost nevoie. Iar urmările ar putea fi dramatice.

„Noi avem undeva cam 6% din PIB la sănătate. Mi-aș dori și eu 12-14%”, a declarat recent Valeria Herdea, președintele CNAS.

Concluzia? „Există riscul să se închidă pe rând spitalele. Noi chiar am fost în acea situație când ne-am gândit că nu avem altă soluție decât să punem lacătul pe ușă. Nu pot sa merg pe ideea că nu o să se întâmple niciodată. Trebuie să pun răul înainte, nu pot sa merg pe ideea că nu mă voi închide. Să știți că problema este cât se poate de reală. Dacă nu ai cu ce să lucrezi, nu ai un ac, un pansament, un dezinfectant, un calmant pentru pacienți nu poți face nimic”, ne-a mărturisit managerul spitalului din Brașov.

Problema a fost sesizată și de președintele Colegiului Medicilor din București, prof. Dr. Cătălina Poiană. „Finanțați corespunzător spitalele! Sănătatea costă, dar trebuie finanțată!”, a avertizat aceasta.

Gărzi prost plătite și rezidenți șomeri

Lipsa banilor din vistieria spitalelor se regăsește și în buzunarul medicilor care, mulți dintre ei, refuză să mai facă gărzi. Medicul Mihaela Zaharia, chirurg plastician la Spitalul Universitar din Bucureşti și unul dintre liderii Federaţiei Solidaritatea Sanitară, a explicat care ar urma să fie situația pe viitor: nu sunt motivați financiar, având în vedere că aceste gărzi sunt plătite la valoarea salariului din 2018. „Asta va însemna că, dacă noi vom refuza să facem gărzile - eu sunt obligată să fac o gardă, acea gardă obligatorie - asta înseamnă că dacă suntem şapte medici într-o secţie facem şapte gărzi, restul zilelor rămân neacoperite”. Medicul este de părere că un cadru medical ajuns la vârsta de 50 de ani nu ar mai trebui să facă de gardă. „Ar trebui să fim doar consultaţi, să facem telemedicină pentru spitalele din ţară care nu au specialişti, să pregătim medici tineri, nu să stăm nopţile în gardă”, a adăugat Zaharia.

Cum se elimină papiloamele în mod natural (3 zile)
19 aug.
242
1milion

Chirurgul Mihaela Zaharia a mai atins un aspect și anume situația medicilor rezidenți care își găsesc extrem de greu un loc în spitalele publice din țară. În fiecare an, spunea ea, mai puţin de unu din zece tineri care termină rezidenţiatul se angajează în spitalele publice din ţară. Motivul? Statul român nu scoate posturi la concurs pentru ei. „Nu am plecat din ţară, am rămas în spitalele de stat. Nu ne dăm demisia, îi încurajăm şi pe medicii tineri să rămână, dar să ştiţi că nu au nicio şansă. Ei nu scot posturi la concurs pentru medicii care termină rezidenţiatele”, a afirmat medicul Mihaela Zaharia. Potrivit acesteia, „în fiecare an există un număr de 1.500 de rezidenţi care îşi încheie stagiul de pregătire, un stagiu plătit de statul român pentru a deveni medici specialişti, iar din aceştia, poate în jur de 100 ajung să se angajeze în spitalele publice din România”.

Este și cazul Mirelei Ciobănescu, medic specialist ATI și autoarea unei postări care a devenit virală pe rețelele de socializare. Tânăra a făcut recent niște mărturisiri șocante. Ea se plânge de faptul că după cei cinci ani de rezidențiat nu a reușit să prindă un post într-un spital de stat și trăiește de pe-o zi pe alta. „Nu credeam că la vârsta de 30 de ani, după șase ani de facultate în care am primit bursa de studiu și după cinci ani de rezidentiat, cu un examen de specialitate promovat cu media generala de 9.33, eu încă voi fi întreținută de părinții mei și voi primi pachet de acasă, pentru că parcursul obținerii actelor de specialist, a obținerii unui post de medic specialist ATI va dura atât de mult. M-am gândit mult dacă să scriu despre asta. Până la urmă, am facut-o. Mizeria nu trebuie ascunsă sub preș”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook.

Se coace greva

Sindicaliștii Federația „Solidaritatea Sanitară” amenință cu greva generală după ce acum câteva zile peste 2.000 de cadre medicale din toată țara au protestat în București. Angajații din sănătate cer să li se mărească salariile cu cel puțin 25% din brut și spun că primesc prea puțini bani pentru gărzi. Decizia declanșării grevei generale va fi luată în cursul acestei săptămâni. 

Asta vă va vindeca genunchii și articulațiile! Metodă naturală
19 aug.
83
415mie

În cazul în care va fi declanșată grevă generală, spitalele vor funcționa după un program aparte. Medicii vor fi obligați să asigure cel puțin o treime din activitatea normală a unității spitalicești respective. „Este dreptul lor să iasă în stradă atâta timp cât pacienții sunt îngrijiți corespunzător. Totul până la pacient. În rest, fiecare este liber să-și ceară drepturile și să lupte pentru ele”, a mai precizat Emil Mailat, managerul Spitalului de Urgență din Brașov.

👉 Recomandăm
Toate știrile