Secretarul general al NATO ar putea propune azi crearea unui fond de 100 miliarde de euro pentru Ucraina. Care va fi angajamentul României?
Sursa: The Republican Accountability Project
Pe de altă parte, discuția pe acest subiect este tensionată, aș spune din ce în ce mai tensionată pe săptămână ce trece, deoarece se foarte mulți analiști politici vorbesc acum despre foarte posibila revenire a lui Trump la Casa Albă, cunoscută fiind reticența sa față de implicarea financiară a SUA în războiul din Ucraina pe căruia, de altfel, a promis să-i pună capăt a doua zi după ce va fi confirmat Președinte al SUA, bazându-se pe relațiile sale de prietenie cu Vladimir Putin.
Drept care, aliații europeni vor să-și ia foarte rapid, cât se poate de rapid, măsurile necesare de siguranță în fața unei asemenea perspective, dublată de norul amenințării lui Trump că, în caz de atac asupra NATO, nu va susține Europa decât dacă nivelul de participare al statelor va ajunge la 3,5% din PIB dedicați cheltuielilor pentru apărare și securitate.
Bani, bani și iarăși bani pe care decidenții europeni îi vor promite, veți vedea angajamentele de azi ale miniștrilor de externe din NATO, dar sarcina de a achita sumele respective va reveni contribuabililor din Statele Membre. În acest sens liderii politici vor repeta un mesaj foarte clar: deoarece Rusia este gata să atace alte țări din Europa și astfel să extindă tragedia din Ucraina, trebuie să înțelegem cu toții că prioritatea absolută este apărarea acestei țări deoarece, dacă Ucraina cade, conflictul se va extinde spre vest. Urmarea logică este participarea entuziastă benevol asumată la acest fond inițial de 100 miliarde Euro dar și continuarea finanțării necesităților cu mult mai ample presupuse de ceea ce ar fi, într-un final neprecizat încă, efective complete ale unei armate europene și constituirea unităților de producție din structura industriei militare comune europene.
Luni, vorbind pentru canalul spaniol de televiziune LA SEXTA, Josep Borrell, șeful diplomației europene, spunea că Europa „nu este în stare de război și nici nu va fi dar trebuie să creștem capacitățile noastre de apărare...Există un război în Europa de est acre nu pare să se apropie de sfârșit”.
În fine, știam că război este în Ucraina, nu în „Europa de Est”, Doamne ferește și apără, dar acesta este exact genul de remarci ambigue care permite adoptarea oricărei soluții finale care să împace cumva pe toată lumea și, mai ales, să-l mulțumească pe Trump și, de ce nu, să spună și europenilor, aflați acum în campanii electorale că s-ar putea negocia o soluție care să spună, să promită, să sugereze (citiți ce vă place) că banii uriași trimiși în Ucraina nu vor fi o pierdere definitivă pentru economiile naționale. În acest sens, spun unele surse din Bruxelles, ar fi posibil ca liderii europeni să găsească atrăgătoare propunerea liderului Camerei Reprezentanților al SUA care spune că Trump ar fi de acord să fie deblocat ajutorul financiar pentru Ucraina (propus la nivel de 60 miliarde $) dar aprobat sub forma unui împrumut pe lungă durată care, evident, să fie asumat ca atare de Ucraina. S-ar putea ca statele membre NATO să găsească ideea foarte interesantă și posibil de prezentat electoral. Mai ales că responsabilii de la Casa Albă spun că, deja, banii dați Ucrainei ar merge prioritar pentru achitarea comenzilor făcute industriei americane de apărare. Poate, cine știe, ar putea și europenii să adopte o asemenea soluție logică.
Între timp, este în toi discuția despre nivelul de participare financiară pe care fiecare Stat Membru NATO și-l va asuma în stabilirea acestui fond de 100 de miliarde, evident nivel de start posibil de crescut pe măsură ce ar putea să apară nedorite cereri suplimentare în urma distrugerilor provocate de ofensiva rusească.
În consecință, să așteptăm să vedem ce vor spune ai noștri.
Desigur, mesajele în acest sens se multiplică și devin foarte urgente deoarece este limpede că Europa poate rămâne singură nu numai în caz de conflict militar, ci și pentru a se confrunta cu toate celelalte forme complexe de criză, de la cea climatică și generatoare de insecuritate alimentară până la cele demografice, grave, care ajungă să depopuleze unele regiuni ale continentului nostru, favorizând diversele forme de necontrolate de migrație.
Suntem deci în prag de război?
Nicidecum, vine să ne liniștească șeful diplomației europene (foto).
