Proiecte speciale

De ce trebuie să susțină România reforma UE

13 mai
358
1milion

Ziua Europei de anul acesta nu a fost doar un prilej de sărbătoare, ci și un nou prilej de stupoare provocată de decizia guvernului României de a se opune reformei Uniunii Europene, un guvern care a făcut din anti-reformism un crez politic. Pe 9 mai, când concluziile Conferinței privind Viitorul Europei au fost prezentate instituțiilor europene, statul român a găsit de cuviință să semneze o scrisoare alături de alte state membre în care respinge ideea reformării tratatelor, situându-se astfel în tabăra anti-reformistă din Uniunea Europeană. Țara noastră nu numai că nu ar trebui să se opună reformei UE în baza Conferinței privind Viitorul Europei, ci ar trebui să fie una dintre cele mai mari susținătoare ale acestui proces. Plasarea țării noastre în grupul statelor care doresc menținerea situației actuale nu va face decât să ne izoleze și să ducă la pierderea șansei unor măsuri propuse care ne-ar ajuta foarte mult, precum reformele în sănătate.

Dar de unde vin aceste propuneri și ce este până la urmă această Conferință? Conferința privind Viitorul Europei a fost un proces care s-a desfășurat pe parcursul ultimului an, în care cetățeni aleși aleatoriu și reprezentativ din toată Europa, inclusiv cetățeni români, au făcut propuneri pentru reforma UE - o inițiativă de democrație participativă istorică, care a făcut nu mai puțin de 325 de propuneri de reformă. Aceste propuneri au fost aprobate de Adunarea plenară a Conferinței, unde au fost prezenți inclusiv reprezentanți ai statului român. Instituțiile europene au făcut o promisiune la începutul Conferinței, că vocea cetățenilor va fi ascultată și propunerile făcute de ei vor fi serios luate în considerare și implementate, și nu dezaprobate chiar din fașă. Ba mai mult, reprezentanții guvernului au făcut parte din grupul de lucru pe sănătate al Conferinței, unde s-a adoptat propunerea de a modifica Tratatele. Faptul că acum statul român se plasează în tabăra celor care cred că această Conferință are rezultate prea ambițioase e greu de înțeles. Mai trebuie precizat și că România nu se împotrivește proiectului „confederației europene”, menționat de Emmanuel Macron în discursul ținut la începutul săptămânii, cum greșit s-a vehiculat în spațiul public, ci se opune concluziilor Conferinței privind Viitorul Europei. În aceste concluzii se cere schimbarea tratatelor UE pentru a implementa câteva reforme foarte necesare și foarte bune pentru România și pentru Europa.

Paraziții vor dispărea dacă îl mâncați înainte de culcare.
21 feb.
672
3milion

Care sunt propunerile Conferinței privind Viitorul Europei În domeniul sănătății au fost făcute cele mai ambițioase propuneri de reformă. După pandemie a devenit clar că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să ajute statele membre și să protejeze sănătatea cetățenilor săi. Numai că în acest moment, Uniunea nu are competențe în sănătate și este foarte limitată în ceea ce poate face. Cetățenii au pus problema aceasta pe masă și au făcut mai multe propuneri foarte importante, printre care și acordarea de competențe pentru UE în domeniul sănătății, prin modificarea Tratatelor UE. Acordarea acestor competențe ar face posibilă implementarea celorlalte propuneri, precum introducerea de standarde europene minime pentru calitatea serviciilor medicale în statele membre, însoțite de resurse financiare pentru a atinge aceste standarde. Mai mult, au fost adoptate propuneri care introduc o listă de medicamente esențiale la nivel european, pentru care să se facă de exemplu achiziții comune la nivel european, astfel încât UE să poată garanta disponibilitatea lor pentru toți cetățenii.

România, prin grija celor care păstoresc de peste de 30 de ani sistemul de sănătate, este în afara oricărei forme de cooperare regională în domeniul transplantului, cetățenii români neavând acces la aceste rețele de transplant regionale din Europa. Conferința privind Viitorul Europei propune o rețea europeană de transplant, care să includă toate statele membre, o șansă pentru pacienții români care au nevoie de un transplant și care suferă acum într-un sistem care nu le dă prea multe șanse. Sistemul actual nu le dă șanse nici marilor arși, pentru care încă nu există, la 7 ani de la Colectiv, tratament adecvat în România. Conferința propune cooperare între statele membre și pentru a salva oamenii cu arsuri grave oriunde în UE unde pot primi cea mai bună îngrijire. Probabil dacă am fi avut un astfel de sistem în 2015, mulți dintre cei care au murit cu zile după Colectiv ar fi putut fi salvați. Dar niciuna dintre aceste propuneri nu va putea fi transformată în realitate dacă Tratatele nu vor fi schimbate și Uniunea Europeană nu va primi competențe în domeniul sănătății. Însă Guvernul PSD - PNL nu numai că nu poate asigura la nivel național un sistem de sănătate adecvat, dar acum se opun și posibilității ca UE să ajute, lucru de neînțeles. Statele nordice, precum Finlanda, Danemarca sau Suedia, care au sisteme de sănătate performante, se opun, oarecum justificat, ideii ca UE să fie mai prezentă în domeniul sanitar. Dar de ce s-a alăturat și România unui astfel de demers e inexplicabil.

O modalitate simplă de a crește potența în 2 minute. Secretul!
21 feb.
721
3milion

Un alt motiv de schimbare a Tratatelor este înlocuirea principiului unanimității cu principiul majorității calificate în deciziile Consiliului UE. În acest moment, în câteva domenii cheie precum politica externă, spațiul Schengen sau politica fiscală, Consiliul ia decizii doar prin prin unanimitatea statelor membre. Acest lucru a produs mai multe blocaje în ultimii ani și a întârziat multe decizii foarte importante, UE fiind criticată, pe bună dreptate, că este reactivă și nu proactivă. Decizia prin unanimitate este principala cauză a reactivității constante și întârziate a Uniunii, reactivitate blamată de multe ori de chiar cei care se opun acum vehement renunțării la principiului unanimității. Multe dintre aceste blocaje ne afectează în mod direct - spre exemplu blocarea intrării în spațiul Schengen sau blocarea de sancțiuni mai dure la adresa Rusiei. Cetățenii cer în propunerile Conferinței ca unanimitatea să fie păstrată doar în domenii limitate, precum extinderea Uniunii Europene sau în ceea ce privește modificarea articolului 2 din Tratatul UE, unde sunt menționate valorile europene. În celelalte domenii, deciziile ar trebui să fie luate prin majoritate calificată, adică majoritatea să fie constituită de cel puțin 55% dintre statele membre care strâng și 65% din populația UE. Pe lângă aderarea României și Bulgariei la Schengen, votul majoritar ar debloca printre altele și situația sancțiunilor împotriva Rusiei, unde, deși există o majoritate solidă pentru sancțiuni tot mai aspre, câteva țări, printre care cea mai proeminentă este Ungaria, se împotrivesc noilor pachete de sancțiuni.

Deciziile UE nu mai pot fi ținute prizoniere din cauza principiului unanimității, iar România, care nu a utilizat niciodată acest drept efectiv de veto de când este în UE, ar trebui să susțină această reformă, și nu să se plaseze în tabăra obstrucționiștilor, pentru că ar ajuta-o direct. În plus, democrația europeană are șansa de a fi revitalizată în urma Conferinței privind Viitorul Europei. Cetățenii au mai cerut reforma sistemului electoral european, prin introducerea listelor transnaționale și alegerea Președintelui Comisiei Europene prin vot direct sau prin respectarea procesului „cap de listă” (Spitzenkandidaten). Și mai important, cetățenii europeni au cerut un cuvânt mai greu de spus pe viitor în politica europeană. Ei doresc să fie incluși în deciziile UE în mod constant, lucru perfect normal în secolul în care trăim. De aceea este nevoie de un mecanism permanent de consultare a cetățenilor, care să mențină legătura dintre instituțiile europene și cetățeni între două rânduri de alegeri. Dar pentru a păstra încrederea cetățenilor în astfel de procese, Conferința privind Viitorul Europei trebuie să fie un succes, iar reformele propuse de cetățeni trebuie să fie luate serios în considerare. După crizele repetate prin care a trecut Uniunea Europeană, de la criza financiară, la cea a migranților, până la pandemie și la război, a devenit evident că Uniunea trebuie să se reformeze pentru a răspunde cât mai bine provocărilor care tot apar. Schimbarea Tratatelor nu poate deveni un tabu, pentru că avem nevoie de reforme care vor implica modificări de anvergură. România trebuie să sprijine aceste reforme pentru că sunt în favoarea cetățenilor români, a României și a întregii Europe.

Faceți testul pentru a afla cum Ionela, în vârstă de 35 de ani, a pierdut 34,5 kg în doar 7 săptămâni fără activitate fizică și restricții alimentare
22 feb.
13
65mie



Proiecte speciale

De ce trebuie să susțină România reforma UE

13 mai
358
1milion

Ziua Europei de anul acesta nu a fost doar un prilej de sărbătoare, ci și un nou prilej de stupoare provocată de decizia guvernului României de a se opune reformei Uniunii Europene, un guvern care a făcut din anti-reformism un crez politic. Pe 9 mai, când concluziile Conferinței privind Viitorul Europei au fost prezentate instituțiilor europene, statul român a găsit de cuviință să semneze o scrisoare alături de alte state membre în care respinge ideea reformării tratatelor, situându-se astfel în tabăra anti-reformistă din Uniunea Europeană. Țara noastră nu numai că nu ar trebui să se opună reformei UE în baza Conferinței privind Viitorul Europei, ci ar trebui să fie una dintre cele mai mari susținătoare ale acestui proces. Plasarea țării noastre în grupul statelor care doresc menținerea situației actuale nu va face decât să ne izoleze și să ducă la pierderea șansei unor măsuri propuse care ne-ar ajuta foarte mult, precum reformele în sănătate.

Dar de unde vin aceste propuneri și ce este până la urmă această Conferință? Conferința privind Viitorul Europei a fost un proces care s-a desfășurat pe parcursul ultimului an, în care cetățeni aleși aleatoriu și reprezentativ din toată Europa, inclusiv cetățeni români, au făcut propuneri pentru reforma UE - o inițiativă de democrație participativă istorică, care a făcut nu mai puțin de 325 de propuneri de reformă. Aceste propuneri au fost aprobate de Adunarea plenară a Conferinței, unde au fost prezenți inclusiv reprezentanți ai statului român. Instituțiile europene au făcut o promisiune la începutul Conferinței, că vocea cetățenilor va fi ascultată și propunerile făcute de ei vor fi serios luate în considerare și implementate, și nu dezaprobate chiar din fașă. Ba mai mult, reprezentanții guvernului au făcut parte din grupul de lucru pe sănătate al Conferinței, unde s-a adoptat propunerea de a modifica Tratatele. Faptul că acum statul român se plasează în tabăra celor care cred că această Conferință are rezultate prea ambițioase e greu de înțeles. Mai trebuie precizat și că România nu se împotrivește proiectului „confederației europene”, menționat de Emmanuel Macron în discursul ținut la începutul săptămânii, cum greșit s-a vehiculat în spațiul public, ci se opune concluziilor Conferinței privind Viitorul Europei. În aceste concluzii se cere schimbarea tratatelor UE pentru a implementa câteva reforme foarte necesare și foarte bune pentru România și pentru Europa.

Paraziții vor dispărea dacă îl mâncați înainte de culcare.
21 feb.
672
3milion

Care sunt propunerile Conferinței privind Viitorul Europei În domeniul sănătății au fost făcute cele mai ambițioase propuneri de reformă. După pandemie a devenit clar că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să ajute statele membre și să protejeze sănătatea cetățenilor săi. Numai că în acest moment, Uniunea nu are competențe în sănătate și este foarte limitată în ceea ce poate face. Cetățenii au pus problema aceasta pe masă și au făcut mai multe propuneri foarte importante, printre care și acordarea de competențe pentru UE în domeniul sănătății, prin modificarea Tratatelor UE. Acordarea acestor competențe ar face posibilă implementarea celorlalte propuneri, precum introducerea de standarde europene minime pentru calitatea serviciilor medicale în statele membre, însoțite de resurse financiare pentru a atinge aceste standarde. Mai mult, au fost adoptate propuneri care introduc o listă de medicamente esențiale la nivel european, pentru care să se facă de exemplu achiziții comune la nivel european, astfel încât UE să poată garanta disponibilitatea lor pentru toți cetățenii.

România, prin grija celor care păstoresc de peste de 30 de ani sistemul de sănătate, este în afara oricărei forme de cooperare regională în domeniul transplantului, cetățenii români neavând acces la aceste rețele de transplant regionale din Europa. Conferința privind Viitorul Europei propune o rețea europeană de transplant, care să includă toate statele membre, o șansă pentru pacienții români care au nevoie de un transplant și care suferă acum într-un sistem care nu le dă prea multe șanse. Sistemul actual nu le dă șanse nici marilor arși, pentru care încă nu există, la 7 ani de la Colectiv, tratament adecvat în România. Conferința propune cooperare între statele membre și pentru a salva oamenii cu arsuri grave oriunde în UE unde pot primi cea mai bună îngrijire. Probabil dacă am fi avut un astfel de sistem în 2015, mulți dintre cei care au murit cu zile după Colectiv ar fi putut fi salvați. Dar niciuna dintre aceste propuneri nu va putea fi transformată în realitate dacă Tratatele nu vor fi schimbate și Uniunea Europeană nu va primi competențe în domeniul sănătății. Însă Guvernul PSD - PNL nu numai că nu poate asigura la nivel național un sistem de sănătate adecvat, dar acum se opun și posibilității ca UE să ajute, lucru de neînțeles. Statele nordice, precum Finlanda, Danemarca sau Suedia, care au sisteme de sănătate performante, se opun, oarecum justificat, ideii ca UE să fie mai prezentă în domeniul sanitar. Dar de ce s-a alăturat și România unui astfel de demers e inexplicabil.

O modalitate simplă de a crește potența în 2 minute. Secretul!
21 feb.
721
3milion

Un alt motiv de schimbare a Tratatelor este înlocuirea principiului unanimității cu principiul majorității calificate în deciziile Consiliului UE. În acest moment, în câteva domenii cheie precum politica externă, spațiul Schengen sau politica fiscală, Consiliul ia decizii doar prin prin unanimitatea statelor membre. Acest lucru a produs mai multe blocaje în ultimii ani și a întârziat multe decizii foarte importante, UE fiind criticată, pe bună dreptate, că este reactivă și nu proactivă. Decizia prin unanimitate este principala cauză a reactivității constante și întârziate a Uniunii, reactivitate blamată de multe ori de chiar cei care se opun acum vehement renunțării la principiului unanimității. Multe dintre aceste blocaje ne afectează în mod direct - spre exemplu blocarea intrării în spațiul Schengen sau blocarea de sancțiuni mai dure la adresa Rusiei. Cetățenii cer în propunerile Conferinței ca unanimitatea să fie păstrată doar în domenii limitate, precum extinderea Uniunii Europene sau în ceea ce privește modificarea articolului 2 din Tratatul UE, unde sunt menționate valorile europene. În celelalte domenii, deciziile ar trebui să fie luate prin majoritate calificată, adică majoritatea să fie constituită de cel puțin 55% dintre statele membre care strâng și 65% din populația UE. Pe lângă aderarea României și Bulgariei la Schengen, votul majoritar ar debloca printre altele și situația sancțiunilor împotriva Rusiei, unde, deși există o majoritate solidă pentru sancțiuni tot mai aspre, câteva țări, printre care cea mai proeminentă este Ungaria, se împotrivesc noilor pachete de sancțiuni.

Deciziile UE nu mai pot fi ținute prizoniere din cauza principiului unanimității, iar România, care nu a utilizat niciodată acest drept efectiv de veto de când este în UE, ar trebui să susțină această reformă, și nu să se plaseze în tabăra obstrucționiștilor, pentru că ar ajuta-o direct. În plus, democrația europeană are șansa de a fi revitalizată în urma Conferinței privind Viitorul Europei. Cetățenii au mai cerut reforma sistemului electoral european, prin introducerea listelor transnaționale și alegerea Președintelui Comisiei Europene prin vot direct sau prin respectarea procesului „cap de listă” (Spitzenkandidaten). Și mai important, cetățenii europeni au cerut un cuvânt mai greu de spus pe viitor în politica europeană. Ei doresc să fie incluși în deciziile UE în mod constant, lucru perfect normal în secolul în care trăim. De aceea este nevoie de un mecanism permanent de consultare a cetățenilor, care să mențină legătura dintre instituțiile europene și cetățeni între două rânduri de alegeri. Dar pentru a păstra încrederea cetățenilor în astfel de procese, Conferința privind Viitorul Europei trebuie să fie un succes, iar reformele propuse de cetățeni trebuie să fie luate serios în considerare. După crizele repetate prin care a trecut Uniunea Europeană, de la criza financiară, la cea a migranților, până la pandemie și la război, a devenit evident că Uniunea trebuie să se reformeze pentru a răspunde cât mai bine provocărilor care tot apar. Schimbarea Tratatelor nu poate deveni un tabu, pentru că avem nevoie de reforme care vor implica modificări de anvergură. România trebuie să sprijine aceste reforme pentru că sunt în favoarea cetățenilor români, a României și a întregii Europe.

Faceți testul pentru a afla cum Ionela, în vârstă de 35 de ani, a pierdut 34,5 kg în doar 7 săptămâni fără activitate fizică și restricții alimentare
22 feb.
13
65mie
👉 Recomandăm
Toate știrile