Noul ministru al Apărării din Germania va fi presat de aliații politici să grăbească ajutorul acordat Ucrainei Noul ministru al Apărării din Germania va fi presat de aliații politici să grăbească ajutorul acordat Ucrainei
Noul ministru al Apărării din Germania, Boris Pistorius, va fi presat de aliații politici să grăbească ajutorul acordat Ucrainei, potrivit presei internaționale, fiind, totodată, presat și de Marea Britanie, Finlanda, Lituania și Polonia să le ofere tancuri Leopard 2.
Noul ministru al Apărării din Germania va fi presat de aliații politici să grăbească ajutorul acordat Ucrainei
Noul ministru german al Apărării, Boris Pistorius, se confruntă cu o mare sarcină – și cu o bunăvoință limitată pe plan internațional – tocmai acum, când el preia frâiele politicii generale (a Germaniei, n. red.) de securitate după invazia Rusiei în Ucraina.
Fostul ministru de Interne din Saxonia Inferioară, totodată un apropiat al cancelarului Olaf Scholz, se va confrunta imediat cu apeluri, atât din partea criticilor din țară, cât și din partea aliaților occidentali, prin care i se va cere să trimită Kievului tancuri.
El se va izbi de rezistența pe tema bugetului militar și de presiunile vizând accelerarea reformelor din Bundeswehr, armata germană, care se confruntă cu tancuri defecte și cu o lipsă de remedii după ani întregi de slabă aprovizionare și de investiții insuficiente. Totodată, el trebuie să refacă imaginea țării sale în ochii aliaților.
„În ultimele luni, partenerii nu au putut sesiza dacă Germania înțelege și împărtășește temerile vizând actuala situație a securității”, a declarat Sophia Besch, membră a Programului vizând Europa de la Carnegie Endowment.
„Prezența sa va fi crucială în a demonstra că Germania înțelege care sunt cerințele în momentul actual, dovedind totodată că dorește să-și grăbească eforturile.”
Marea Britanie, Finlanda, Lituania și Polonia au solicitat Germaniei să le furnizeze tancuri Leopard 2
Poziția Berlinului este importantă din cauză că el nu poate doar să ofere propriile sale tancuri Leopard 2, dar poate aproba sau respinge și furnizarea unui asemenea armament și de către alte 12 state europene care îl folosesc. Miniștrii din Regatul Unit, Finlanda, Lituania și Polonia au cerut cu toții public Berlinului să le aprobe reexportarea acestor tancuri.
Deși discuțiile pe tema tancurilor Leopard 2 au provocat mari disensiuni pe plan internațional, analiștii sunt de părere că sarcina cea mai dificilă a lui Pretorius va fi aceea de a transforma Bundeswehrul așa cum a promis Scholz după invazia lui Vladimir Putin. Într-un discurs considerat drept foarte important, cancelarul a anunțat o schimbare majoră în materie de apărare și securitate, pomenind un fond de €100 miliarde pentru ca armata să poată atinge acest obiectiv.
Progresul a fost lent – au fost semnate acorduri în valoare de numai 10 miliarde de euro pentru ca armata să poată atinge acest obiectiv – iar amploarea eforturilor a fost scoasă în evidență de o serie de jenante dezvăluiri.
Pistorius, a cărui predecesoare, Christine Lambrecht, a demisionat luni, după o serie de gafe – ‚va ateriza’ direct în discuțiile pe plan internațional vizând aprobarea trimiterii la Kiev a unor tancuri de tip Leopard 2.
Poziția Germaniei va domina agenda discuțiilor atunci când el va participa la o reuniune a țărilor donatoare pentru Ucraina, programată vineri, la baza aeriană a SUA de la Ramstein, în vestul Germaniei, relatează ziarul britanic Financial Times.
În decembrie, 18 blindate de infanterie Puma au trebuit retrase din instrucție în urma unor defecțiuni. Potrivit unei revizii, s-a dovedit că 20000 de militari germani, care ar fi trebuit să participe în misiuni ale NATO, UE și ONU, se bazau pe o aparatură ușor de interceptat, care nu putea comunica și cu alte unități, după cum reiese dintr-un raport publicat în Der Spiegel. Unitățile navale dispuneau de puține piese de schimb, iar serviciul sanitar nu dispunea de suficiente bandaje sau de medicamente.
„Cele mai mari probleme sunt legate de reorganizarea procesului de aprovizionare din Germania și de a face ca forțele combatante ale Bundeswehr-ului să fie gata de luptă pe o scară largă”, a declarat Carlo Masala, profesor de științe politice la universitatea Bundeswehr-ului din München.
Roderich Kiesewetter, un expert în apărare din partea creștin-democraților, din opoziție, totodată colonel în rezervă din Bundeswehr, a declarat că Pistorius va avea nevoie „de curaj ca să ia niște decizii ferme, să restructureze ministerul și să asigure o finanțare mai bună”.
Cel puțin, Pistorius, un vechi membru al Partidului Social-Democrat (SPD) al lui Scholz, are experiența militară din care să se poate inspira, ea datând din perioada 1980-81. Asta ar însemna că, spre deosebire de Lambrecht, el va putea stabili o eșalonare militară.
„În același timp, Pistorius trebuie să-și întărească relațiile cu trupele și să nu piardă din vedere lucrurile de care au nevoie soldații germani. E o sarcină de natură herculeană.”
Boris Pistorius va avea nevoie de curaj ca să ia niște decizii ferme și să restructureze Ministerul Apărării din Germania
Dar, în materie de politică externă, politicianul în vârstă de 62 de ani are puțină experiență – ca de altfel și în privința guvernării la nivel federal – ceea ce face o serie de sceptici să se îndoiască de capacitatea sa.
„O dată în plus, competența profesională și experiența din Bundeswehr nu vor avea nicio importanță”, a declarat Johann Wadephul, un fruntaș creștin-democrat din parlament.
„(Pistorius) ține de echipa de rang secund. Totuși, deși nu a fost un șef militar, Pistorius a colaborat îndeaproape cu poliția pe vremea când era ministru de interne într-unul dintre cele mai mari landuri germane, având reputația de om care poate duce niște lucruri până la capăt. Simțul practic ar putea fi vital atunci când se pune problema reformării greoiului său minister și a lentului proces de aprovizionare care a făcut ca armata să dispună de echipament insuficient sau perimat.”
Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA din Europa, spune că mulți dintre principalii comandanți ai armatei germane sunt „niște ofițeri extrem de dotați”, dar noua conducere trebuie „să elimine toată birocrația”, care îngreunează capacitatea de luptă.
Masala, de la Universitatea Budeswwehr, a declarat că Berlinul e în criză de timp.
„Dacă nu se stabilește cursul corect al unei armate gata de luptă, orice succesor ar prelua un Bundeswehr care, in mare parte din lipsă de bani, nu ar mai putea fi reformat”.
