România, demers pentru Schengen: proiect pilot pentru gestionarea migrației
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, şi comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, au semnat o scrisoare de intenţie pentru lansarea unui proiect-pilot care prevede că România va implementa mai multe noi instrumente în domeniul azilului, returnărilor, managementului frontierelor şi cooperării internaţionale. Inițiativa vine după ce Austria a respins aderarea României și Bulgariei la Schengen invocând problema migrației.
„Am decis să ne alăturăm acestui proiect ca un semnal de angajament profund în aceste vremuri pline de provocări, pentru a arăta încă o dată că România a acționat întotdeauna în spirit de solidaritate și responsabilitate la nivelul UE, că dorința noastră este în continuare să fim parte la soluțiile comune și să sporim încrederea în valorile europene comune“, a subliniat șeful MAI, Lucian Bode.
Autoritățile de la București vor implementa, alături de Comisia Europeană, un proiect-pilot pentru gestionarea migrației, tema invocată de Austria pentru respingerea aderării României la Schengen.
Premierul Nicolae Ciucă a menționat că proiectul va demonstra partenerilor europeni „modul în care bunele practici românești în aceste domenii pot fi implementate la scară largă“.
Comisarul European Ylva Johansson a dat asigurări privind sprijinul deplin al Comisiei Europene în implementarea obiectivului: „Prin acest proiect-pilot, România aduce o contribuție extrem de valoroasă la efortul european comun de a gestiona provocările migrației într-un mod eficient, comun și unit“.
Implementarea proiectului va fi realizată cu sprijinul operațional, tehnic și financiar al Comisiei Europene și al instituțiilor europene specializate, precum Agenția UE pentru Azil, Europol, Frontex.
Ce presupune proiectul
Europarlamentarul Victor Negrescu a explicat pentru „Adevărul“ că proiectul înseamnă o participare mai amplă a Frontex, prin resurse umane sau tehnice, la protecția frontierelor, un schimb de date mai rapid cu Uniunea Europeană și cu celelalte instituții din spațiul european. „Înseamnă și partea de formare, de suplimentare a personalului care se ocupă, înseamnă monitorizarea circuitului informațional la nivelul statului, înseamnă, practic, identificarea dispozițiilor tehnice care pot aglomera protecția la frontiere, dar și gestiunea refugiaților care ajung în țară“, a explicat Negrescu.
În același timp, euroalesul susține că implementarea măsurilor poate fi un pas spre bifarea de către UE a cerințelor Austriei pe tema migraţiei, astfel încât să putem adera la Schengen. „Am fi mai aproape să îndeplinim respectiva cerință făcută la nivel european. Nu vom apuca să finalizăm proiectul până când ar trebui să avem o decizie, însă participarea este bine privită de către Comisia Europeană“, a subliniat eurodeputatul, care spune că și Bulgaria este la stadiul de discuții pentru ralierea la acest demers.
Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a explicat, pentru „Adevărul“ , că prin intermediul proiectului „o să avem o privire de ansamblu mult mai bună cu privire la riscurile de la frontieră, eventuale tentative de trecere a frontierei și, evident, în cazul persoanelor care încearcă să treacă frontiera fără a îndeplini condițiile legale, să se poată proceda la o returnare rapidă a acestora“.
Mai mult, programul poate fi util şi în contextual războiului de la graniţă şi al tentativelor Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova. „E clar că riscurile de securitate în regiune cresc, există noi riscuri și ca atare este nevoie de o cooperare mai bună între instituțiile din statele membre și instituțiile europene“, a explicat Mureșan.
Europarlamentarul susţine că proiectul nu este o condiţie pentru aderarea la Schengen, ci mai degrabă o dovadă de deschidere din partea României, urmând ca Bucureştiul să devină „exportator de siguranță, de stabilitate și va promova informații utile tuturor statelor“, a mai spus eurodeputatul.
„Sperăm că în contextul în care acest flux deja a început să se reducă din luna noiembrie a anului trecut, Austria va arăta bunăvoință și va avea o poziție favorabilă României. În caz contrar, va trebui să tragem concluzia că declarațiile Austriei au avut doar un caracter populist blocând intrarea României în Schengen din cauza fluxului de migranți, care, de altfel, nu veneau din România și nu treceau prin România“, a completat Mureşan.
Specialiștii și euroaleșii români indică drept o potențială dată la care România ar putea fi admisă în Schengen toamna anului în curs.
Totuși, Guvernul de la Viena a cerut Comisiei Europene un plan privind gestionarea fenomenului, una dintre prevederi fiind legalizarea refuzului unor solicitanți de azil.
Mai mult, după o vizită în Bulgaria, cancelarul austriac Karl Nehammer a ridicat problema construirii unui gard la frontiera cu Turcia, propunere refuzată de Comisia Europeană.
Austria vrea măsuri noi pentru gestionarea migrației
România și Bulgaria au ratat, la finalul anului trecut, aderarea la Schengen, după ce Austria și Olanda s-au opus includerii celor două state în spațiul european de liberă circulație.
Olanda a motivat votul prin faptul că decizia a vizat doar Bulgaria, însă nu s-a putut face o separare, dosarul de aderare fiind unul comun.
Pe de altă parte, Austria a votat împotriva ambelor țări, invocând migrația, deși agențiile de specialitate europene au explicat că România nu este printre rutele preferat de migranți.
