Ping-pong cu reforma pensiilor speciale. Suma uriașă pe care România ar putea s-o piardă
Neînțelegerile din Coaliție pe tema reducerii pensiilor speciale au adus în discuție posibilitatea de a se renunța la reformă, demers criticat de economiști, în condițiile în care România riscă să piardă peste 3 miliarde de euro.
În contextul în care Coaliția nu ajunge la un numitor comun pe tema pensiilor speciale, în spațiul public s-a vehiculat inclusiv ideea potrivit căreia România ar putea renunța la reformă. Mai exact, posibilitatea a fost sugerată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
„Sunt țări precum Bulgaria, precum Lituania care au renunțat la mari reforme pentru că nu și-au asumat reformele. (...) Dacă vedem că anumite consecințe ale deciziilor nu sunt asumate sau reforma produce efecte nedorite care nu pot fi gestionate, am spus că deja sunt țări care au renunțat. Fiecare reformă trebuie să fie analizată cu plusurile și minusurile pe care le are. Dacă iei decizia radicală de reformare a sistemului de pensii speciale trebuie asumat și consecința aceasta a migrării forței de muncă sau a destabilizării acestor mari servicii publice de care România are nevoie”, a declarat ministrul.
Ulterior, oficialul a revenit asupra declarației, susținând că o astfel de decizie trebuie luată la nivelul Guvernului și al Coaliției. „Rolul meu de coordonator al Planului mă obligă să creez un cadru predictibil. Asta include să prezint clar ce avem de făcut pentru a primi bani de la Comisie”, a subliniat Marcel Boloș, explicând că „reforma pensiilor speciale trebuie să țină cont de criteriul sustenabilității şi de cel de contributivitate, fără „loc de interpretare”. „Am repetat acest mesaj proactiv, să nu ne trezim că avem o revelație atunci când Bruxelles-ul ne va spune că suntem în pericol să pierdem banii pe care îi avem pentru investiții naționale”, a mai spus ministrul.
Asumarea reformei, în cârca PNL
De asemenea, șeful PSD, Marcel Ciolacu, a aruncat problema pensiilor speciale în tabăra PNL. „Avem un PNRR care a fost ținut ascuns, anumiți miniștri l-au semnat și l-au trimis la Bruxelles. Adevărat, Ministerul Muncii este cel care îndeplinește jalonul și vine în Guvern să explice proiectul de lege. Nu l-am făcut eu (nr: jalonul privind pensiile speciale). A fost un Guvern al României care, secret, și-a asumat anumite jaloane, în anumiți parametri. Cred că domnul prim-ministru Ciucă era atunci ministrul Apărării. Ministrul Justiției cred că era domnul Stelian Ion, Bode la Interne, ministrul Muncii era doamna de la PNL. Am înțeles că nimeni nu mai dă acum nicio explicație ce a trecut în PNRR”, a declarat social-democratul, care a precizat că militarii nu au pensii speciale.
„Spun fără nicio reținere, armata nu are pensii speciale. 22 de state ale UE au o lege specială pentru pensiile militare. Franța, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, toate statele important, toată lumea are legi speciale în ceea ce privește armata. Abordarea din UE este cu legi speciale pentru ordine publică și apărare. Eu nu spun că anumite pensii nu au fost mai mari decât salariul pe care l-a avut în activitate, acest lucru a fost deja corectat”, a spus Ciolacu.
Replica actualului premier PNL a venit la scurt timp: „La nivelul MApN s-a realizat acest sistem de reformă. a fost o greşeală în momentul în care s-a considerat că pensiile militare fac parte din categoria pensiilor speciale. Şusţin cu toată responsabilitatea: sunt pensii ocupaționale, de serviciu. Nu cred că este oportun absolut deloc pentru niciun partid politic să capitalizeze, să se urce pe un astfel de subiect, într-un astfel de moment”, a spus Nicolae Ciucă.
Întrebat despre posibila renunţare la reformă, preşedintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, a fost rezervat pe subiect, menţionând că sistemul de pensii trebuie să fie sustenabil.
Ce spun specialiștii
Consultat de „Adevărul”, analistul economic Adrian Negrescu a menţionat că reforma pensiilor speciale este necesară: „Trebuie să eliminăm ieșirile la pensie la 40 de ani, să eliminăm posibilitatea ca pensiile să fie mai mari decât salariile și posibilitatea de a lucra la stat în același timp în care ai și pensie de la stat”.
Specialistul a catalogat problema migrației forței de muncă, invocată de liderii politici, drept problemă falsă, pentru că „mulți angajați nu îndeplinesc condițiile de pensionare”.
Analistul economic Cristian Păun a subliniat pentru „Adevărul” că în acest fel s-ar deschide cutia Pandorei. „Cine își poate permite în momentul de față, ca politician, să ia o astfel de decizie? Este vorba de costul politic al deciziei. (…) În momentul în care dai politicianului această portiță nu este în regulă. Nici ca imagine de ansamblu pentru România, acest eșec nu dă bine. (...) În momentul în care refuzi egalitatea în fața legii (…) nu cred că este în regulă, nu este ce ne dorim toți de la România modernă”, a completat specialistul.
Jalonul privind pensiile speciale face parte din cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro, care urmează să fie transmisă Comisiei. Totodată, primirea banilor din această cerere de plată depinde de îndeplinirea a 55 de ținte și jaloane.
